Cuvant al parintelui Staniloae - muzica bizantina

„Dumnezeu este atât de mare, spunea Părintele Stăniloae, că singură
poezia poate încerca să-L exprime. Nu avem limbaj pentru măreţia lui
Dumnezeu. Bogăţia poeziei, mai complexă decât limbajul logic,
distinctiv, limitativ, a fost întotdeauna folosită pentru a-L exprima pe
Dumnezeu [...]. Poezia utilizează limbajul simbolic, analogic.
Dumnezeu este ca un munte înalt. Este ca un foc: îl încălzeşte pe om, şi
omul trebuie să se păzească ca să se încălzească, fără să fie mistuit.
Dumnezeu este apa vie; apa dătătoare de viaţă. Dumnezeu este vin: El
dă beţia spirituală, entuziasmul. Nu ne putem lipsi de acest limbaj în
teologie”.